Din seria „Câteva frecvente greșeli de scriere” - verbe

Amintim câteva forme corecte ale unor verbe:

• așază  și nu așează
• risc și nu mă risc
• nu fi! și nu nu fii!
• creează și nu crează
• agreează  și nu agrează sau agreiază
• nu face/nu zice/nu duce  și nu nu fă/nu zi/nu du
• să știi  și nu să ști

Cuvinte folosite greşit în limba română: „a adresa” Un alt cuvânt care este folosit greşit în limba română uzuală, cu alt sens decât cel din dicţionar, este „a adresa". De multe ori auzim în vorbirea curentă formularea „m-am adresat problemei în cauză...". Lingviştii atrag atenţia că, în dicţionar, sensurile verbului „a adresa" sunt – a se îndrepta către o persoană, o instituţie cu o invitaţie, o cerere; a face apel la". Prin urmare, e corect să spunem „mesajul adresat familiei de către mine", în loc de „am adresat un mesaj familiei". „Denotaţia din engleză care a stat la baza acestei extinderi este a ghida, a direcţiona, a ţinti pentru verbul to adress, respectiv direcţionat, trimis pentru participiul adressed. Altă extindere, şi mai îndepărtată de înţelesul iniţial din română, este reprezentată de folosirea verbului a adresa cu înţelesul a viza, a trata, în stilul tehnic-administrativ şi, de aici, în limbajul presei. Copierea semnificaţiei din engleză e însoţită şi de imitarea structurii sintactice a verbului: complementul indirect, care în construcţia românească exprima destinatarul acţiunii (am adresat un îndemn copiilor), a ajuns să exprime obiectul adresării (conferinţă adresată peroblemelor de...)", explică lingviştii în carte. Cuvinte folosite greşit în limba română: „a aplica” Printre cuvintele folosite greşit în limba română se numără şi „a aplica". În engleză, a aplica înseamnă a cere, a solicita, a depune un dosar la universitate. Româna a preluat acest sens al cuvântului care exista deja în lexicul nostru, fiind de origine latină. Interesant este că şi franceza a împrumutat acelaşi sens din engleză pentru verbul „appliquer". „Scenariul e simplu: româna avea verbul a aplica, de origine romanică. Acest verb a copiat, recent, conţinuturile semantice şi construcţia verbului englezesc to apply, care înseamnă şi a face şi a depune o cerere formală. Noul sens a pătruns în stilul administrativ şi, de aici, în limbajul presei şi în limba comună", au explicat lingviştii fenomenul. Cuvinte folosite greşit în limba română: „expertiză” Un alt exemplu des întâlnit este substantivul „expertiză", care a fost iniţial împumutat din franceză cu sensul „cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală", "raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute". Prin copierea sensului din engleză, expertiză a început să însemne „sfatul sau părerea unui expert", „competenţă sau pricepere într-un anumit doemniu". Adina Dragomirescu şi Alexandru Nicolae explică fenomenul în următorul fel: „Transformarea semantică a lui expertiză a fost explicată prin fenomenul mai general de trecere de la modelul francez la cel englez. Pe lângă imitarea modelului englezesc, transformarea semantică a cuvântului expertiză a fost favorizată şi de apropierea (formală şi semnatică) de experienţă, pe care a ajuns să-l înlocuiască în anumite contexte. Ca urmare, expertiză, care avea iniţial un singur sens, a ajuns un cuvânt polisemantic. A fost observată şi schimbarea contextului sintactic pe care o antrenează noua semnificaţie: în loc să fac expertiză, s-a ajuns la am expertiză". La fel ca la "„a aplica", sensurile copiate după engleză au pătruns şi în franceză. Cuvinte folosite greşit în limba română: „profesionist” Cuvântul profesionst şi-a schimbat de asemenea sensul în urma influenţei englezei, motiv pentru care a devenit unul dintre cuvintele folosite greşit în limba română. „În limba actuală, cuvântul profesionit a devenit un cuvânt de laudă: sensul de bază, (persoană) care lucrează într-un anumit doemniu de activitate pe baza unei pregătiri corespunzătoare, a fost înnobilat, iar profesionist a ajuns să însemne persoană extrem de competentă într-un domeniu", au explicat lingviştii de la Academie.

Citeste mai mult: adev.ro/nju5t0